Articol redactat de Teodora Vlad.
O simplă căutare a sintagmei ,,Cum să fii fericit” ne redirecționează spre un număr semnificativ de pagini care oferă liste cu sfaturi practice. ”Zâmbește mai mult”, ,,practică recunoștința”, ,,meditează” par a fi câteva tehnici valide la o primă vedere. Pot, însă, ele să fie considerate o rețetă a succesului, așa cum se pretinde? Sau ne confruntăm cu o reiterare, fără fundament științific, a clasicului îndemn ,,dacă vrei să fii fericit, doar fii!”? Prin acest articol, lansăm o invitație spre o cunoaștere mai amănunțită a curentului pozitivității toxice, din mediul online.
Ce este pozitivitatea toxică?
Curentul pozitivității toxice are la bază perpetuarea unei mentalități pozitive în toate contextele de viață, concomitent cu suprimarea oricărei idei negativiste sau generatoare de stres (Upadhyay et al., 2022). Practic, o persoană care ia parte la acest curent:
– își neagă emoțiile sau gândurile negative atunci când acestea apar;
– evită să se gândească la evenimentele care îi provoacă stres;
– își creează o fericire ,,artificială” și nu își dă voie să trăiască altfel decât într-o manieră pozitivă.
În prezent, pozitivitatea toxică pare să ia amploare în mediul online, prin intermediul rețelelor sociale: diferite trend-uri și hashtag-uri (ex. #positivevibesonly), promovate de persoane influente, creează standarde idealizate și nerealiste ale unei vieți fericite. Acest proces poate crește presiunea resimțită la nivel individual, pentru construirea unei așa-zise ,,vieți perfecte” (Wyatt, f.a.). Astfel, în loc să resimțim fericirea mult dorită, pare că ne îndepărtăm mai tare de ea.
Cum ne afectează pozitivitatea toxică?
Promovarea practicilor pozitive are, în egală măsură, o parte luminoasă și o parte întunecată. De altfel, dacă faci ceva ce îți place și resimți cu adevărat bucurie, atunci care este problema în a fi pozitiv?! Dacă emoțiile pozitive resimțite sunt autentice, efectele perpetuării curentului pozitiv pot fi benefice, pentru starea de bine și sănătatea mintală (Pluhařová, f.a.). Problema apare, însă, în momentul în care intervine presiunea de a menține un stil de viață care nu îți aparține cu adevărat. Pe termen lung, curentul pozitivității toxice pare să amplifice distresul emoțional, pentru că ”obsesia fericirii”, așa cum este ea denumită de anumiți autori, nu lasă loc pentru conștientizarea sau procesarea emoțiilor negative (Wyatt, f.a.).
Cum combatem acest curent?
A lupta împotriva pozitivității toxice nu înseamnă a evita emoțiile pozitive. În schimb, este important să acordăm suficient spațiu pentru toate emoțiile pe care le resimțim. Nu te opri din a căuta aspectele pozitive din experiențele pe care le trăiești. Nu te opri din a-ți exprima recunoștința față de ceea ce ți se întâmplă. Nu uita, însă, că și emoțiile negative sunt tot emoții. Faptul că le ascundem într-una dintre cele mai îndepărtate camere ale minții noastre nu înseamnă că le-am gestionat eficient, sau că gândim pozitiv. Lasă-ți loc și pentru emoțiile negative, stai un timp cu ele și încearcă să vezi ce gând sau situație le-a provocat. Restructurează gândurile negative într-o manieră sănătoasă, fără să pui presiune pe tine pentru a avea ,,o viață perfectă”. Până la urmă, ce este, mai exact, perfecțiunea?…
Ce reținem din acest articol?
Credința că o atitudine pozitivă este singura care ne poate rezolva problemele și că emoțiile negative nu își au locul în viața noastră este o capcană. Fericirea nu vine ,,la cerere” și nu este singura stare validă. Toate celelalte emoții pe care le experimentăm pe drumul spre fericire au rolul lor și merită să fie conștientizate, analizate și gestionate. Chiar dacă internetul pare să ne interzică, uneori, să fim triști, adu-ți aminte că și emoțiile negative au rolul lor!
Bibliografie
Resursă recomandată: Folk, D., & Dunn, E. (2023). A systematic review of the strength of evidence for the most commonly recommended happiness strategies in mainstream media. Nature Human Behaviour, 7(10), 1697-1707. https://doi.org/10.1038/s41562-023-01651-4
Pluhařová, J., De Sousa, V., Strömsdörfer, S., & Schraube, E. In Defence of “Toxic Positivity”: Shedding Light On. Accesat la 18.10.2024: https://rucforsk.ruc.dk/ws/files/96034349/in_defense_of_toxic_positivity__shedding_light_on_a_misunderstood_phenomena.pdf
Upadhyay, I. S., Srivatsa, K. A., & Mamidi, R. (2022, July). Towards toxic positivity detection. In Proceedings of the tenth international workshop on natural language processing for social media (pp. 75-82). doi: 10.18653/v1/2022.socialnlp-1.7
Wyatt, Z. (f.a.). The Dark Side of# PositiveVibes: Understanding Toxic Positivity in Modern Culture. Psychiatry. Accesat la 18.10.2024: https://www.researchgate.net/profile/Zoe-Wyatt/publication/383871051_The_Dark_Side_of_PositiveVibes_Understanding_Toxic_Positivity_in_Modern_Culture/links/66ded25eb1606e24c21b2c67/The-Dark-Side-of-PositiveVibes-Understanding-Toxic-Positivity-in-Modern-Culture.pdf