Articol redactat de Drd. Diana Todea.
Cancerul a devenit una dintre principalele probleme de sănătate fizică din lume; aproape 734.000 de persoane sunt diagnosticate cu cancer în fiecare an, iar în 2040 se estimează că numărul persoanelor diagnosticate va fi cu aproximativ 50% mai mare (WCD; 2023). Cercetările anterioare indică un număr tot mai mare de supraviețuitori de cancer, ceea ce sugerează că vom avea o creștere a acestei populații (Gregory et al., 2024). Frica de recidivă a cancerului (FCR) este una dintre cele mai frecvente preocupări cu care se confruntă supraviețuitorii cancerului, afectând între 22% și 99% dintre supraviețuitorii de cancer, fiind considerată una dintre cele mai stresante consecințe ale bolii oncologice (Simard et al., 2010). Aceasta nu este o simplă frică; este o preocupare complexă și profundă a faptului că boala ar putea reveni sau progresa într-o altă parte a corpului. Totodată poate fi văzută ca o emoție validă, dat fiind ca în multe cazuri, probabilitatea ca boala să reapară este mare, deși există și diferite tipuri de cancer în care recurența este destul de scăzută.
Dar ce înseamnă cu adevărat frica de recidivă a cancerului și cum afectează aceasta calitatea vieții?
Cercetările arată că această teamă poate persista chiar și la zece ani de la diagnosticare, devenind o problemă clinică cu impact semnificativ asupra sănătății mintale și calității vieții (Simard et al., 2013). Simptomele nu se limitează doar la îngrijorare; pacienții pot experimenta gânduri intruzive, suferință emoțională intensă și dificultăți în viața de zi cu zi. De exemplu, unele persoane pot ajunge să își monitorizeze obsesiv corpul pentru a identifica posibile semne de recidivă sau să evite controalele medicale din cauza fricii.Totodată supraviețuitorii de cancer cu niveluri ridicate de FRC sunt mai predispuși să dezvolte tulburări psihice, cum ar fi depresia sau anxietatea (Simard et al., 2015; Zhang et al.,2022).
Cum poate fi gestionată frica de recidivă a cancerului?
Există diferite intervenții terapeutice eficiente în reducerea FRC, cum ar fi terapia cognitiv-comportamentală (TCC), meditația și tehnicile de relaxare. TCC este una dintre cele mai utilizate metode, deși rezultatele pot varia în funcție de tipul de terapie aplicat (Hall et al., 2018).
Cum pot ajuta abordările noi în gestionarea FRC?
Cercetările recente sugerează că o analiză de rețea a simptomelor ar putea fi cheia dezvoltării unor intervenții mai eficiente. Prin identificarea și tratarea celor mai influente simptome (de exemplu, gândurile intruzive), s-ar putea reduce severitatea întregii rețele de simptome, ducând la o scădere semnificativă a fricii de recidivă (Fodor et al., 2023).
Ce poți face dacă te confrunți cu frica de recidivă a cancerului?
Dacă ești supraviețuitor de cancer și te confrunți cu frica de recidivă, iată câteva strategii practice care te pot ajuta să reduci frica și să îți îmbunătățești calitatea vieții:
1. Stabilește rutine sănătoase: o rutină care îți aduce bucurie și sens îți poate îmbunătăți sănătatea mintală.
2. Menține o legătură strânsă cu echipa medicală: O relație deschisă cu medicul curant poate oferi asigurări și clarificări despre starea ta de sănătate.
3. Adoptă tehnici de relaxare: Practicarea acestor tehnici frecvent te poate ajuta să-ți gestionezi emoțiile și să restructurezi gândurile intrusive.
4. Stabilește obiective pe termen scurt: Concentrează-te pe ceea ce poți face chiar acum prin stabilirea unor obiective mici care sunt realizabile și îți oferă senzația de control.
5. Împarte-ți gândurile cu ceilalți: Împărtășirea experiențelor cu persoane care înțeleg prin ce treci poate fi de mare ajutor.
6. Caută ajutor specializat: Dacă frica devine copleșitoare și îți afectează viața de zi cu zi, terapia cognitiv-comportamentală (TCC) sau alte forme de terapie pot fi eficiente pentru a învăța să gestionezi mai bine frica și gândurile intruzive.
7. Fii informat și realist: Documentează-te despre boala ta și probabilitatea unei recidive, folosind surse de încredere și informațiile primite de la medicului tău.
8. Un mesaj care vine direct de la un supraviețuitor de cancer: „Nu pot să controlez dacă și când cancerul va reveni. Dar pot controla ce fac pentru mine azi și aleg să stau în prezent. E cel mai bun control asupra vieții mele. Așa că bucură-te de azi și încearcă să fii blând cu tine.”
În concluzie, frica de recidivă a cancerului este o realitate complexă cu care se confruntă mulți supraviețuitori, iar impactul său nu poate fi subestimat.
Laboratorul nostru (LSSC) a contribuit semnificativ la înțelegerea acestei frici complexe. Dacă doriți să citiți mai multe despre acest subiect, vă invităm să explorați articolele noastre:
– Fodor, L. A., Todea, D., & Podina, I. R. (2023). Core Fear of Cancer Recurrence Symptoms in Cancer Survivors: A Network Approach. Current Psychology, 42(28), 24795-24810.
– Podina, I. R., Todea, D., & Fodor, L. A. (2023). Fear of cancer recurrence and mental health: A comprehensive meta‐analysis. Psycho‐Oncology, 32(10), 1503-1513.
Referințe:
Gregory, K., Zhao, L., Felder, T. M., Clay-Gilmour, A., Eberth, J. M., Murphy, E. A., & Steck, S. E. (2024). Prevalence of health behaviors among cancer survivors in the United States. Journal of Cancer Survivorship, 18(3), 1042-1050.
Hall, D. L., Luberto, C. M., Philpotts, L. L., Song, R., Park, E. R., & Yeh, G. Y. (2018). Mind‐body interventions for fear of cancer recurrence: a systematic review and meta‐analysis. Psycho‐oncology, 27(11), 2546-2558.
Pulumati, A., Pulumati, A., Dwarakanath, B. S., Verma, A., & Papineni, R. V. (2023). Technological advancements in cancer diagnostics: Improvements and limitations. Cancer Reports, 6(2), e1764.
Simard, S., Savard, J., & Ivers, H. (2010). Fear of cancer recurrence: specific profiles and nature of intrusive thoughts. Journal of Cancer Survivorship, 4, 361-371.Simard, S., Thewes,
B., Humphris, G., Dixon, M., Hayden, C., Mireskandari, S., & Ozakinci, G. (2013). Fear of cancer recurrence in adult cancer survivors: a systematic review of quantitative studies. Journal of cancer survivorship, 7, 300-322.
Simard, S., & Savard, J. (2015). Screening and comorbidity of clinical levels of fear of cancer recurrence. Journal of Cancer Survivorship, 9, 481-491.
World Health Organization. (2023). World Cancer Day 2023: Close the care gap. WHO Regional Office for the Eastern Mediterranean. https://www.emro.who.int/noncommunicable-diseases/campaigns/world-cancer-day-2023.html
Zhang, X., Sun, D., Qin, N., Liu, M., Jiang, N., & Li, X. (2022). Factors correlated with fear of cancer recurrence in cancer survivors: a meta-analysis. Cancer nursing, 45(5), 406-415.
Romanian 
English